M-a lesinat ultimul concurs, zici ca am fost in zona cre
pusculara. Am bagat alba din toate pozitiile ( din alea grele nici intentionat nu reuseam ) si sanse nu prea am avut la masa. Cu radu Anghel am bagat din spart de trei ori cate trei bile si nu am vazut bila, de doua ori am bagat alba la safeuri si o data am dat pe langa bila, lasand minim 3 mese super usoare pentru el. Radu a jucat exact si m-a perpelit 9-5. Pe spate a fost meciul batranilor cu isidor, dupa 2 zile in care ne-am antrenat am ajuns si in concurs sa jucam. Am inceput cu acelasi ghinion combinat cu jocul bun al lui m-a dus la 1-4. Am revenit putin 3-4 apoi iar o greseala mare si s-a facut 3-5. de aici am facut 4 mese si am facut 7-5, desi nu am simtit bilele cum trebuia. mai mult mecanic. la 7-5 parea ca totul s-a intors pentru mine, dau un jump si ies la 4 in singura pozitie in care mergea, numai ca era aproape lipit de 9, ambele in macic rack. restul bilelor erau o formalitate, Am dat usor alba a sarit putin de pe magic si am ratat de putin. Apoi, n-am mai avut nici o sansa pana la final.
Am ajuns la un punct la care am experimentat mai multe abordari, pe automat , doar te pui si dai, cu sistem de ochire , pasi de urmat constient la fiecare lovitura, cu sistem combinat doar una sau doua lucruri de facut constient la lovitura si restul pe sisteme automat. Cert este ca trebuie sa vedem care din ele ne avantajeaza pe fiecare, si sa il pastra/perfectionam.
Este important si logic pentru creierasul meu sa am un sistem de aliniere la lovituri care sa ma duca la stabilirea unei linii de atac. Rezultatele au venit cand am folosit diverse variatiuni ale acestui sistem. Jocul pe automat e misto cand joci mult si chiar merge. Joc un timp pe automat dar daca ratez de cateva ori se face ceata :)))) cred ca un sistem de aliniere care sa te duca la un 85% aproape de linia de atac este mai mult decat necesar, cel putin in cazul meu, poti sa faci restul pana la 100% pe automat. La antrenament am facut prima parte constient cu aliniere ,,,, si dupa am jucat putin pe automat si deja creierul se punea pe sistemul de mai devreme. Am ramas la pastila ON Cyborg SLOW pana la urma, se duca asa cum imi place mie pe masa ci controlez alba destul de bine.
Am schimbat atatea in ultimul sambata jur eram atat de nervos doar pentru ca nu reuseam sa ma mai hotarasc la cum sa abordez meciul, jocul, bila ... Parca aveam 2 tone pe plamani.
Cred ca experimentele au durat ceva, din tendinta de a gasi abordarea perfecta, si am ajuns tot la abordarea de acum 3-4 ani LOL Aveti incredere in instinct, vedeti ce vi se potriveste si mergeti inainte cu tupeu ... Aveti grija ce incercati si ce incorporati in rutina, studiati si perfectionati abordarea singuri la masa.
:)
RăspundețiȘtergereAbordarea mea e asta:automat pe usoare medii si sistem pe celelalte.Apoi eu am descoperit America si apa calda citind dintr o postare a lui Immonen pe FB:"double check."Rutina obisnuita ,toate pregatirile pentru lovitura si inainte de atac o ultima verificare.Eu zic ca imbunatateste procentul la bile si este foarte eficace in tratarea sindromului "bila usoara".
RăspundețiȘtergereNici schimbarile astea prea dese nu sunt bune,ele trebuie sa vina natural dupa o perioada de "dospire".Odata si odata trebuie gasita "identitatea"si pastrata,mai ales la un jucator cu valoarea si experienta ta.Faptul ca esti asa versatil e clar o componenta a temperamentului tau(si zodiei de geaman,daca nu ma insel) ,dovada si frecventa cu care schimbi tacurile dar asta nu e cel mai avantajos lucru pentru joc.Ar f necesar sa mergi pe o anumita linie un timp mai indelungat.
Oricum,pana la urma bucuria jocului trebuie sa fie cea mai importanta,victoriile sunt efemere si nici infrangerile nu au cea mai mare miza.Cat tine euforia unei victorii mai importante?Doua-trei zile,hai sa zicem o spatamana?Ce ai pierdut dupa o infrangere amara?Boii de la bicicleta?Biliardul nu trebuie sa fie o lupta incrancenata presarata cu unele momente de extaz si dese momente de frustrare ci un prilej de satisfactie permanenta la masa.Poate nu e cea mai competitiva mentalitate dar e de bun-simt ,in opinia mea.Las sa treaca altii zilnic de la agonie la extaz in cautarea titlului de campion mondial ...
Peste sunt Dl. Amabil :))
RăspundețiȘtergereDa ai dreptate în ceea ce zici dar dacă nu incercam atâtea despre ce mai scriam :))
Peste sunt Dl. Amabil :))
RăspundețiȘtergereDa ai dreptate în ceea ce zici dar dacă nu incercam atâtea despre ce mai scriam :))
Apropos de scris,nu stiu daca te ai gandit vreodata sa scrii o carte despre biliard sau despre biliardul romanesc.La fel nu stiu daca mai exista vreo carte de profil scrisa de vreun roman,probabil doar inainte de 1989.Oricum,ideea e ca daca tot simti ca ai ceva de spus e pacat sa nu faci ceva consistent.Numai din blogul asta ai material pentru destule zeci de pagini.Nu stiu cum va fi cu editarea,cu vanzarea ,probabil piata amatorilor e mica dar cu toate astea ar rezulta ceva frumos,zic eu.Poate te gandesti la chestia asta,daca e sa o faca cineva esti cel mai in masura.
ȘtergereSa stii ca ma tot urmareste ideea, si titlul e deja pe tapet ... Campion de biliard
Ștergerem-am apucat de cateva ori dar cred ca o sa reincep
Din punctul meu de vedere biliardul e simplu: il simti sau nu (in unele cazuri in ziua respectiva) :)
RăspundețiȘtergereTehnici de ochire si alte nebunii, frectie la picior de lemn fara talent. Poti sa te antrenezi 7 zile din 7, daca nu ai talent, degeaba. A, da, poti sa iti imbunatatesti jocul prin diverse antrenamente, dar te vei plafona cand talentul va intra in joc, adica foarte repede.