Am avut o dilema toata saptamana trecuta unde sa merg, in Kings sau in Sereno, mai ales ca inca nu mi-a venit tacul si daca mergeam la Kings as fi gasit un Bear pentru shaftul meu Z, insa la Sereno as fi jucat cu un Predator facut pentru Brunswick. Intr-un final am ales Sereno, nici acum nu stiu de ce. Poate ca promitea sa fie un concurs tare si credeam ca am mai multe sanse pe mesele alea unde poate Ovidiu si ceilalti buni ar fi jucat mai prost. Am ajuns acolo dimineata si aveam un traseu destul de usor spre primii 16. Dupa vreo 2 ore de asteptare, intru la masa si destul de relaxat, cred ca prea relaxat, am incercat sa ma detasez si am luat pe cont propriu primul meci pana la bila 9, am ramas aproape drept si gandeam " Totul e ok, n-ai cum sa ratezi, e 1-0". In secunda urmatoare nu stiu cum mana a plecat de una singura spre dreapta si bila 9 ramas in fata buzunarului. Dupa aceea am fost terminat, dar si pedepsit de soarta, ma scoteam numai in safe, nu mi-a mai iesit nimic. Gogu Viziru spunea dupa o finala pierduta ca daca gandesti prea mult in timpul meciurilor e semn ca ai imbatranit.
Din nou am realizat ca este important cum pleci de acasa, atitudinea cu care te prezinti la concurs, eu doar m-am prezentat acolo, si am zis ca se vor intampla lucruri doar cu simpla prezenta la masa. Ei, nu este chiar asa. Am vazut la London pe Ovidiu cum incerca sa se motiveze singur atunci cand nu ii ieseau lucrurile la masa, eu n-am facut nimic, doar m-am chinuit mental pentru greseala din primul meci. Si combinat cu lipsa de antrenament, iti tremura mana foarte usor, iti pieri siguranta.
Una din marile diferente intre jucatorii medii si foarte buni este atitudinea si puterea de concentrare. Un exemplu de jucator care se concentreaza foarte bine, si care mie imi place este Gabi Ion.
In sfarsit, dupa alte cateva ore am jucat pe spate cu Grig. Am si pierdut, dar am si castigat o finala la London contra lui, asa ca sansele erau egale. Aici am luat primul joc, insa dupa aia am cazut in pacatele primului meci, nesigur si fara incredere asa ca a fost 3-1 pentru el. Dupa aceea macar am incercat sa ma motivez, macar sa ies cu fruntea sus din concurs. Destinul mi-a acordat o sansa mare atunci cand Grig a spart si a introdus bila alba, 9 a ramas pe buzunar, asa ca am avut o combinatie destul de usoara. Apoi o jumatate de masa si un nouar lasat in fata buzunarului de Grig a dus la 4-3 pentru mine. Eheii, aici eram increzator ca in sfarsit a iesit soarele pe strada mea, ce usor se schimba lucrurile in biliard, imediat iti poate fugi presul de sub picioare, mai ales la bila 9. Sparg eu, urmeaza cateva safeuri si apoi Grig imi lasa la vedere bila trei, o introduc si apoi mai aveam 4,5,7,8 si 9. M-am repezi la bila 4 si am ramas foarte prost pe 5, in dreptul buzunarului de mijloc dar obligat sa joc la colt cu mult efect stanga pentru a evita caderea albei la mijloc si sa fac in acelasi timp si iesirea la 7. Aici s-a vazut ca nu era tacul meu asa ca 5 a ramas in gaura si s-a facut 4-4. La 4-4 am avut iarasi 5 bile de bagat si incepand cu prima doar m-am gandit sa le bag si n-am fortat iesirile, astfel ca am ramas din ce in ce mai prost pana la penultima, 9 era relativ pe buzunar, deci iesirea chiar nu era importanta. Aveam 2 sanse, sa lovesc cu retur si sa trag alba spre manta laterala sau sa las bila alba sa curga cu 3 mante. Am ales pe a doua si a rezultat o lovitura neconvingatoare, fara nerv, asa ca Grig nu m-a mai iertat si am pierdut.
Acum as alege prima varianta oricand, este o lovitura mai hotarata, mi se pare ca am mai mult control al loviturii.
In concluzie un concurs ratat, da' o sa ma fac mare, ca imi vine tacul si ma pun pe antrenament.
Din nou am realizat ca este important cum pleci de acasa, atitudinea cu care te prezinti la concurs, eu doar m-am prezentat acolo, si am zis ca se vor intampla lucruri doar cu simpla prezenta la masa. Ei, nu este chiar asa. Am vazut la London pe Ovidiu cum incerca sa se motiveze singur atunci cand nu ii ieseau lucrurile la masa, eu n-am facut nimic, doar m-am chinuit mental pentru greseala din primul meci. Si combinat cu lipsa de antrenament, iti tremura mana foarte usor, iti pieri siguranta.
Una din marile diferente intre jucatorii medii si foarte buni este atitudinea si puterea de concentrare. Un exemplu de jucator care se concentreaza foarte bine, si care mie imi place este Gabi Ion.
In sfarsit, dupa alte cateva ore am jucat pe spate cu Grig. Am si pierdut, dar am si castigat o finala la London contra lui, asa ca sansele erau egale. Aici am luat primul joc, insa dupa aia am cazut in pacatele primului meci, nesigur si fara incredere asa ca a fost 3-1 pentru el. Dupa aceea macar am incercat sa ma motivez, macar sa ies cu fruntea sus din concurs. Destinul mi-a acordat o sansa mare atunci cand Grig a spart si a introdus bila alba, 9 a ramas pe buzunar, asa ca am avut o combinatie destul de usoara. Apoi o jumatate de masa si un nouar lasat in fata buzunarului de Grig a dus la 4-3 pentru mine. Eheii, aici eram increzator ca in sfarsit a iesit soarele pe strada mea, ce usor se schimba lucrurile in biliard, imediat iti poate fugi presul de sub picioare, mai ales la bila 9. Sparg eu, urmeaza cateva safeuri si apoi Grig imi lasa la vedere bila trei, o introduc si apoi mai aveam 4,5,7,8 si 9. M-am repezi la bila 4 si am ramas foarte prost pe 5, in dreptul buzunarului de mijloc dar obligat sa joc la colt cu mult efect stanga pentru a evita caderea albei la mijloc si sa fac in acelasi timp si iesirea la 7. Aici s-a vazut ca nu era tacul meu asa ca 5 a ramas in gaura si s-a facut 4-4. La 4-4 am avut iarasi 5 bile de bagat si incepand cu prima doar m-am gandit sa le bag si n-am fortat iesirile, astfel ca am ramas din ce in ce mai prost pana la penultima, 9 era relativ pe buzunar, deci iesirea chiar nu era importanta. Aveam 2 sanse, sa lovesc cu retur si sa trag alba spre manta laterala sau sa las bila alba sa curga cu 3 mante. Am ales pe a doua si a rezultat o lovitura neconvingatoare, fara nerv, asa ca Grig nu m-a mai iertat si am pierdut.
Acum as alege prima varianta oricand, este o lovitura mai hotarata, mi se pare ca am mai mult control al loviturii.
In concluzie un concurs ratat, da' o sa ma fac mare, ca imi vine tacul si ma pun pe antrenament.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu