Am ramas dator cu autocritica de la ultimul concurs. Mi-am propus asadar sa ma schimb complet, sa caut sa dau ce e mai bun la fiecare lovitura in parte, si asa sa cresc si mai mult in joc. Pentru asta insa este necesar SA STII CE TREBUIE SA FACI LA FIECARE LOVITURA. Nu poti sa astepti sa joci perfect ficare bila doar din talent. Si daca nu ai una din zilele fericite, ce faci ? Asa ca iti trebuie un sistem. Partea grea nu este conceperea lui, partea grea este punerea in aplicare. LA FIECARE BILA. Atunci poti sa zici ca te apropii de perfectiune. Pentru ca stii ce ai de facut. Nu joci cu adversarul, nu joci cu scorul. Ca e Ovidiu si e 4-0 sau 0-4, iesirea de la 5 la 6 e aceeasi. Te uiti la lovitura, o vizualizezi, alegi traiectoria bilei albe, efectul si taria loviturii. Cobori pe lovitura faci balansul si lovesti. Toate astea ar fi mai usoare daca ar fi incorporate in abilitatile noastre naturale. DAR NU SUNT. Si atunci lupta este continua. Sambata am jucat exact cum mi-am dorit, am fost linistit si mi-am vazut de joc. Chiar si cand m-am lasat masca la 8 dupa buzunarul de mijloc nu m-am enervat. Am folosit ceea ce stiam despre sisteme si l-am bagat cu alba 2 mante inainte. Duminica am inceput increzator meciul cu Vasilache insa curand am vazut ca nu aveam sclipirea aceea, a fost una din zilele proaste pe care le-am avut. Pana la urma am fost mai exact decat el si m-am calificat in finala pe fata cu Grig. Atata mi-am dorit sa ma duc si eu in finala o data de pe fata, incat asta s-a realizat de data asta. Si uite asa un sentiment de automultumire s-a instalat usor, te gandesti ca oricum mai ai o sansa sa te intorci in finala. M-am trezit la 5-0 pentru el.La 2-0 gresisem un 8 foarte simplu......... M-am dus la baie si m-am intors mult mai motivat. Atunci cand simti ca ti scurg puterile trebuie sa schimbi ceva, sa mai clocotesti sangele putin. Si asta repede. Am ajuns la 5-3 si deja intrasem in meci. Am ratat o bila si s-a facut6-3. Apoi 6-4. Aici a fost un meci strans tactic, dar pana la urma a iesit el castigator.
Pe spate Edi a castigat tot si a castigat dreptul sa jucam pentru al doilea loc in finala. A spart el cred primul si m-am repezit la prima bila, usoara de altfel. Am incercat sa intru mai relaxat, sa ies putin din presiunea meciului. S-a intamplat insa ca m-am deconectat de tot. Pustiu a tras ca din tun si pana la 4-1 nu am putut sa ma tin dupa el. Parca era altul, foarte increzator in el si iesea din aproape orice situatie. Aici m-am scuturat putin si am incercat sa revin cu o masa si un break. Sparge el la 4-3, nu baga nimic si raman jumatatile foarte bune. Aici aveam 2 de bagat : una pe buzunar foarte usoara dar care ii bloca o bila sau una dreapta spre mijloc la care trebuia sa sau usor. Am ales a doua varianta si desi eram 150 % sigur pe ea, am ratat-o !!! De aici am mai avut sanse in meci, insa parca ratarea asta mi-a retezat jumate de brat si n-am mai reusit sa am siguranta necesara. Asa am pierdut 7-4.
Ce ti-e si cu biliardul asta. O data ti se pare ca joci bine si imediat te duci la vale. De asta m-am convins ca lupta e continua. Cea interioara.