De mult nu am mai simtit emotiile astea la biliard, placerea aproape orgasmica sau aerul rarefiat al concentrarii maxime. Stand pe scaun la sustinere in primele 2 meciuri Dan Moraru a pierdut strans la Raul, iar Ovidiu l-a impuscat mortal pe Rechinul Andrei. Urma meciul de 4-4. Am inceput binisor biciuiti de "soacra" Ovidiu. Este foarte important pe echipe la consultari sa nu ii spui celui care loveste cum sa loveasca ce ce efect sau sa il convingi sa dea o lovitura pe care nu o vede. Trebuie sa ai incredere si dupa sfaturi el sa ia decizia finala, pentru ca biliardul nu se vede la fel de 2 oameni. De asta e si asa complex si frumos in acelasi timp. Dupa ce am inceput sa avem mai multa incredere jocul a mers bine si am castigat. Eu am jucat bine, si m-am simtit bine, fara emotii.
Aveam 2-1 si meciul meu cu Finu era crucial. Nu vroiam sa ajungem la 2-2, eram pe val si trebuia sa inchidem meciul. Din moment ce nu aveam emotii inainte, cand am inceput la simplu am scapat fraiele putin. Am vrut sa intru tare, sa joc repede si pe atac. Stiam ca intr-un joc de anduranta pot pierde. Am condus 2-0, apoi am facut greselile de care am vorbit. Parca nu puteam sa gandesc, sa gasesc tinta. Apoi usor, usor am inceput sa ma concentrez si sa respir in "patratelul meu"asa cum m-a sfatuit si Ovidiu. La 3-2 am spart si era break dar am dat prea mult la 8 si m-am lasat taiat mult spre jumatate la 9. Nici nu m-am gandit sa il dau cu manta cred ca era mai simplu. Am ratat si deja m-am enervat. La jocul urmator cred am dat sa ma las pe 6 dar nu ma uitasem ca nu merge pe langa 7. Dupa o clipa de frustrare mi-am amintit ca odata o incercam des la antrenamente dupa ce vasusem un mare jucator parca Bustamante bagand un optar. Era momentul sa o dau si n-am avut nici o indoiala. Am simtit ca poate fi un moment magic si asa a fost. Asa cu tacul de joc am facut 6 sa sara peste 7 , s-a dus teava in buzunar iar bila alba s-a oprit inainte de 7 datorita returului. Toate frustrarile au zburat si am tipat din toti rarunchii. M-am simtit jucator si m-am reindragostit de biliard in acelasi timp. Senzatiile sunt unice si nu le pot explica in cuvinte. Biliardul iti poate aduce multe sechele dar clipele in care te crezi semizeu merita orice. Am terminat masa pana la urma si am castigat meciul. Suntem in finala !
Ca sa nu fie bucuria copleta mi-am gasit cauciucurile intepate si am plecat cu un tovaras. Cine sa fi fost ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu