Aproape

Nu am apucat sa joc mai deloc in afara concursurilor la care ajung foarte obosit. Parca e o lupta continua si sunt impiedicat cu obstinenta sa fac sportul care imi place. Cu toate astea am avut ceva
rezultate si iata ca ajunsesem inainte de ultimul concurs Pro sa plec de pe locul 3 dat fiind ca Ladanyi era plecat la Best. daca ramaneam in primii 3 eram calificat automat la Eurotourul din Treviso, si imi implineam astfel unul din cele mai mari vise ale mele. Am stabilizat tacul, nu mai am ce schimba la el, am ramas cu pastila On Soft care este minunata si am apucat sa ma antrenez 1 ora si ceva joi desi imi cadeau ochii in gura de oboseala, contracturi si toate cele. dar a mers jocul foarte bine si eram optimist. Nu prea am dormit vineri noapte de la contracturile facute la munca si am ajuns u mpic obosit. Fiind cap de serie am primit tur liber si aveam timp pana la 12.30 sa ma instalez in club. M-am antrenat cam 30 de minute si la fel jocul mergea minunat. Un sentiment frumos, eu , fatza si babken capi de serie la mesele de antrenament in timp ce ceilalti incepusera concursul ... Am memorat momentul bine, nu stiu cand o sa ma ile mai intalnesc cu el.
In fine iturul doi am jucat cu "batranul" Grig. meciul a inceput cum nu se poate mai rau, am ratat vreo 2 bile si cam atat pana la 5-0 pentru el nu prea am mai avut ce face, nici spargere, nimic. Totusi eram in zona pe care mi-am propus-o mental si asteptam sa vad daca mi se iveste vreo sansa. Am iesit in timeout si cand m-am intors meciul s-a schimbat. Am inceput de la o bila foarte grea si am terminat prima masa apoi m-am dezlantuit, el a facut cateva erori, si s-a facut 6-5 pentru mine. la 6-5 sparg , fac masa si ajung la 9. In acel moment s-a stricat imaginea, doar m-am gandit putin ca joc foarte bine si pot ajunge la Eurotour si am pus presiune pe mine. Parca toate frustrarile, toate neimplinirile , eforturile, bucuriile , atacurile altora samd s-au strans pe bila aia. Si nici macar nu era grea. Am ratat si in acel moment m-am enervat ingrozitor. Desi nu trebuia, stiu ce e de facut la masa, dar pur si simplu am cedat. Chiar daca am facut 8-6, frustrarea si nervozitatea se instalasera deja, purtam toata presiunea in rucsacul din spate. As mai fi avut o sansa daca inchideam la 8-6 si la 8-7 unde am ratat un 4 de rasul curcilor. Am intrat in jocul lui de uzura psihologic, si deja aveam pitici pe creier si m-a deranjat chiar si cand a dat cateva bile pe masa cealalta cand eu eram la masa, si cand s-a ridicat in picioare cand dadeam la o bila. Si m-am enervat mai tare pentru ca m-am enervat si imi dadeam seama ce se intampla dar nu puteam sa ma mai controlez :))) La 8-8 am trecut prin chinurile unui posibil 3 faulturi, apoi s-au jucat multe safeuri pana cand  am cedat primul si am dat la un 6 greu si am lasat masa usoara de facut. Pacat ca ajunsesem in fata si puteam sa trec mai usor. urma meciul cu Ruslan si daca treceam si de acela eram in primii 6.
Pe spate cu Tomitza am fost extrem de cazut, el a inceput foarte bine, plus un ghinion teribil, am dat din safe ramane combinatie 1 cu 9, apoi dau la altul ramane 4 cu 9 si tot asa. cand credeam ca nu mai am nici o sansa Tomi a inceput sa rateze si m-a bagat in meci. Am castigat pana la urma nemeritat cu 9-8 unul din cele mai proaste si chinuitoare meciuri pe care le-am jucat.
A urmat cu Manolea poate cel mai bun meci si pentru ca ma linistisem si mental am fost ok, dar se cam dusese  benzina, toata nervozitatea si frustrarile ma obosisera ingrozitor. Plus ca toata saptamana am dormit cam 2 ore pe noapte de la dureri si s-a adunat. M-am dat asa pe un pilot mode. Amandoi aveam sanse de calificare. La primul joc am lasat un safe lung, el a bagat bila si a terminat masa. Am raspuns cu break, apoi pe spargerea lui am facut toata masa si am ratat 9. Am facut tot ce trebuia la lovitura dar pur si simplu cred ca am tintit prost. Nu m-a afectat si am mai facut un break ca sa egelez la 2-2. Alex a simtit ca nu o sa fie un meci usor si a turat motoarele si a facut 6-2, apoi am facut 3 mese frumoase si am reintrat in meci. La 6-5 am stat prea mult sa pitocesc iesirea de la 5 la 6 si pana la urma am ratat. ca asta a fot meciul, el nu a mai gresit nimic si m-a curatat frumos cu 9-5.
Am terminat pana la urma cu un meci bun dar am fost extrem de daramat si dezamagit si frustrat pentru ca am cedat. Desi este omeneste, cand pui prea mult  suflet si vrei prea multe dintr-o data. Simt ca nu mai am timp, vreau tot azi si acum. Si mai rau este cand chiar crezi ca ai sanse.
Astept cu interes calificarile din weekend, unde sper sa fiu si mai odihnit si sa joc cu cea mai mare placere, oricum nu am sense cu 2 turnee in doua zile decat taca fac o infuzie intravenoase de vitamine.