joi, 22 octombrie 2009

Constanta in joc

Am ramas dator cu autocritica de la ultimul concurs. Mi-am propus asadar sa ma schimb complet, sa caut sa dau ce e mai bun la fiecare lovitura in parte, si asa sa cresc si mai mult in joc. Pentru asta insa este necesar SA STII CE TREBUIE SA FACI LA FIECARE LOVITURA. Nu poti sa astepti sa joci perfect ficare bila doar din talent. Si daca nu ai una din zilele fericite, ce faci ? Asa ca iti trebuie un sistem. Partea grea nu este conceperea lui, partea grea este punerea in aplicare. LA FIECARE BILA. Atunci poti sa zici ca te apropii de perfectiune. Pentru ca stii ce ai de facut. Nu joci cu adversarul, nu joci cu scorul. Ca e Ovidiu si e 4-0 sau 0-4, iesirea de la 5 la 6 e aceeasi. Te uiti la lovitura, o vizualizezi, alegi traiectoria bilei albe, efectul si taria loviturii. Cobori pe lovitura faci balansul si lovesti. Toate astea ar fi mai usoare daca ar fi incorporate in abilitatile noastre naturale. DAR NU SUNT. Si atunci lupta este continua. Sambata am jucat exact cum mi-am dorit, am fost linistit si mi-am vazut de joc. Chiar si cand m-am lasat masca la 8 dupa buzunarul de mijloc nu m-am enervat. Am folosit ceea ce stiam despre sisteme si l-am bagat cu alba 2 mante inainte. Duminica am inceput increzator meciul cu Vasilache insa curand am vazut ca nu aveam sclipirea aceea, a fost una din zilele proaste pe care le-am avut. Pana la urma am fost mai exact decat el si m-am calificat in finala pe fata cu Grig. Atata mi-am dorit sa ma duc si eu in finala o data de pe fata, incat asta s-a realizat de data asta. Si uite asa un sentiment de automultumire s-a instalat usor, te gandesti ca oricum mai ai o sansa sa te intorci in finala. M-am trezit la 5-0 pentru el.La 2-0 gresisem un 8 foarte simplu......... M-am dus la baie si m-am intors mult mai motivat. Atunci cand simti ca ti scurg puterile trebuie sa schimbi ceva, sa mai clocotesti sangele putin. Si asta repede. Am ajuns la 5-3 si deja intrasem in meci. Am ratat o bila si s-a facut6-3. Apoi 6-4. Aici a fost un meci strans tactic, dar pana la urma a iesit el castigator.
Pe spate Edi a castigat tot si a castigat dreptul sa jucam pentru al doilea loc in finala. A spart el cred primul si m-am repezit la prima bila, usoara de altfel. Am incercat sa intru mai relaxat, sa ies putin din presiunea meciului. S-a intamplat insa ca m-am deconectat de tot. Pustiu a tras ca din tun si pana la 4-1 nu am putut sa ma tin dupa el. Parca era altul, foarte increzator in el si iesea din aproape orice situatie. Aici m-am scuturat putin si am incercat sa revin cu o masa si un break. Sparge el la 4-3, nu baga nimic si raman jumatatile foarte bune. Aici aveam 2 de bagat : una pe buzunar foarte usoara dar care ii bloca o bila sau una dreapta spre mijloc la care trebuia sa sau usor. Am ales a doua varianta si desi eram 150 % sigur pe ea, am ratat-o !!! De aici am mai avut sanse in meci, insa parca ratarea asta mi-a retezat jumate de brat si n-am mai reusit sa am siguranta necesara. Asa am pierdut 7-4.
Ce ti-e si cu biliardul asta. O data ti se pare ca joci bine si imediat te duci la vale. De asta m-am convins ca lupta e continua. Cea interioara.

6 comentarii:

  1. F utile informatiile, teoria e frumoasa pacat ca la masa o uitam si astfel psihicul ne "blocheaza" uneori tot ce stim. Ce bine ar fi dc am invata niste lovituri si nu le-am uita niciodat sau sa le executam de fiecare data la fel. Dar trebuie sa muncim continuu pentru a putea juca cel putin "decent". De asta e frumos acest sport pentru ca trebuie de multe ori sa incepi totul aproape de la zero.
    Mihai,

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu teoria mai stam cum mai stam,practica ne omoara :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Cu teoria mai stam cum mai stam,practica ne omoara :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Frumoasa incercare de exprimare a senzatiilor din timpul jocului! Pe de o parte este bine ca tii minte ceea ce s-a intamplat pe masa la un moment dat... se spune ca daca ratezi o lovitura este bine sa o uiti imediat si sa iti vezi de jocul tau in continuare... nu stiu daca este adevarat sau daca se poate cert este ca in orice joc daca faci o analiza ulterioara realizezi ca ai avut un moment de rascruce in care puteai schimba soarta partidei... este insa doar ceea ce crezi pentru ca momentul in care faci lucrul asta este deja departe si treburile sunt clare atunci: jocul s-a terminat si nu mai este nimic de facut! Soarta lui a fost scrisa si raman eternele intrebari... "daca..." Ieri am jucat o noua partida din ciclul "Nasu'-Finu'"... sunt racit cobza dar nu asta este explicatia scorului pe care l-am incasat ( unic in istoria de 1 an a "competitiei": 1-5, 2-5, 1-5 ) INSA s-a intamplat ceva care m-a facut sa simt cu totul altceva la masa de joc: este prima oara cand am avut satisfactie in ceea ce priveste ajutorul pe care ti-l da un tac in timpul jocului! Desi per total am castigat 4 frame-uri tacul a raspuns pentru prima oara gusturilor mele si acest lucru s-a datorat unei pastile ( singurul lucru schimbat la el de vreo 2 ani )... este singura explicatie pe care o gasesc! Pastila Kamui SS parca i-a dat o senzatie de "se poate"... loviturile cu efect reusite si traiectoriile bilei albe plecate din aceasta pastila mi-au dat o senzatie de placere pe care nu am mai regasit-o niciodata... pentru ca eu joc din placere pura si fara intentia de a castiga ceva, pentru ca eu joc doar pentru a reusi ceva spectaculos pentru mine si partenerul meu de joc, pentru ca eu joc doar pentru a ma simti bine... nu ma intereseaza ca am ratat bile asemanatoare celor descrise de tine si ca pierdut la ultima bila cel putin 5 frame-uri ci doar ca am reusit cel putin o lovitura pe frame de mare spectacol... IDEEA acestui post era ca exista ceva care nu este lupta continuua pe care o duci pentru perfectionare ci ceva pentru care te duci la joc: placerea pura si satisfactia jocului pe care le simti acolo... printre bile. The End.

    RăspundețiȘtergere
  5. Corect. Dar satisfactia asta e diferita pentru fiecare dintre noi. Pe tine te satisfac efectele frumoase, pe mine inchiderile de mese, controlul samd. pe altii retururile .... Important este sa ne dam seama ce vrem si ne dorim de la jocul asta.

    RăspundețiȘtergere
  6. :)) Adevarat graiesti! Fiecare cu satisfactia lui... dar sa stii ca acele Kamui chiar isi merita toti banii, cent cu cent! Danke shon inca o data! :)

    RăspundețiȘtergere